Sunt fericitul "servitor" al unui motan pe nume Mira, nascut in aprilie 1999. De mic ne-a adus numai bucurii, iar atunci cand il luam cu noi la pescuit si "cate un soricel in cort". Micuta noastra "vedeta" era nelipsita din toate drumetiile, vacantele la munte si la mare, intalnirile cu prietenii si din tot ceea ce era legat de familia mea. In cel mai scurt timp a ajuns sa aiba "locsorul" lui in masina, in cort, in rucsacul de pescuit dar cu toate acestea locul lui preferat ramanea intotdeauna jumatate din patul meu unde trona ca si cum ar fi fost "de vita nobila". Daca stau bine sa ma gandesc imi da impresia ca el este stapanul casei in care locuiesc si cel care patroneaza toate lucrurile. In ciuda sutelor de mituri auzite despre parul de pisica care inspaimanta "snobismul" multor necunoscatori, va pot garanta ca nu este deloc nociv atata timp cat pisica primeste ingrijirea minima necesara. In fond, cateodata unii oamenii ajung sa fie mult mai "periculosi" din acest punct de vedere decat un biet animal de la care credeti-ma omul inca mai are multe de invatat. Ar mai fi multe de spus despre "comoara de pisica" pe care o am, insa sunt ferm convins ca pentru voi, toti cei care iubiti animalele la fel de mult ca si mine, alte detalii ar fi de prisos... Si...ar mai fi ceva ce as vrea sa mai spun: felicitari si mult respect pentru aceia dintre voi care ati luat sub acoperisul vostru un "sufletel nobil" !!!

Sunt fericita colega de garsoniera a lui Pufy-Puf, un motanel birmanez in varsta de 10 luni. Spun colega de garsoniera pentru ca el este stapanul casei si noi colocatarii ce-l ingrijesc!
Pufy este un jucaus, iubitor, gelos, posesiv, temperamental, sociabil si cand vrea el...cuminte motanel! Ii face placere sa mearga oriunde, numai sa fie confortabil in cusca de transport imreuna cu paturica si pisica umpluta cu iarba matei pe care o foloseste pe post de perna!
Contrar avertizarilor pe care le-am primit cand ne gandeam sa adoptam o pisica, nu sparge, nu darama, daca il periem de 3 ori pe sapt nu avem probleme cu parul, nu ne rupe florile din ghivece decat daca nu are ghiveiul lui cu iarba matei proaspata!
Pufy este cel ce ne aduce un zambet pe buze in fiecare zi!

nu mai vrea sa se prezinte nici un stapan de pisicutza??

Salut! Sunt fericita mamica de aproape 10 ani al unui motan. Sper ca nimeni nu se supara ca zic mamica dar pana o sa am copii mei si animalele sunt tot niste copii dar fara glas. Imi iubesc foarte mult motanul si o sa-mi lipseasca mult cand nu o sa mai fie

raluca, nu se supara nimeni! cred ca toti ne consideram animalutele ca si copilasii nostri!

Misulica pentru mine este sufletelul meu nu pot sa il vad astfel este pufusorul meu mic (chiar daca are aproape 18ani) este rasfatatul casei cred ca este cel mai iubaret motan si cel mai pupacios ( are cu cine sa semene).Nu pot sa imi inchipui cum ar fi fost toti acesti ani fara el si nebuniile lui.Este pata noastra de culoare din viata.

leelo, sa-ti traiasca mosulica...pardon Misulica!! E tare frumusel si nazdravan! L-am vazut in galeria de iamgini! Sa fie sanatos si sa va bucurati cat mai mult de el!
La fel le doresc tuturor stapanilor de animalute din comunitatea noastra si nu numai!

wow, misu are 18 ani? sa iti traiasca! ce rasa este?
Eu am un motan siamez, Miky, in varsta de 10 ani...tare mult mi-as dori sa ajunga si el la aceasta varsta...As suferi enorm cand nu va mai fi, in special fetita mea care are acum 1 anisor si il iubeste atat de mult.

De ce va ganditi la cum o sa fie cand nu vor mai fi ?

Uff, chiar nu vreau sa ma gandesc la acest aspect, desi uneori este inevitabil....am suferi cu totii enorm, este sufletelul nostru...
Oricum, o sa ne bucuram din plin de momentele frumoase petrecute impreuna si ma bucur ca este bine si sanatos....de fapt, sunt o fericita, nu mi-a fost niciodata balnavior...

Buna, sunt Laura si sunt fericita "posesoare" a unui motan in varsta de 4 ani. Il am de cand avea doar cateva zile, ca mamica lui nu l-a mai vrut . Iar numele de "ZUZU" il caracterizeaza. De fapt sora mea ia dat numele. La inceput ii zicea "zuza", ca facea numai tampenii, si fiind motan l-am adaptat.

Sa iti traiasca Zuzu, si sa va bucurati de el multi ani de acum inainte!