Specii rozătoare - Iepure
februarie 2012 | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| L | M | M | J | V | S | D |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
| 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
| 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
| 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
| 27 | 28 | 29 | ||||
Iepure
Iepurii sunt mamifere care aparţin familiei Leporidae, ordinul Lagomorpha, şi sunt asemănători rozătoarelor datorită faptului că incisivii lor sunt în creştere permanentă.
Perioada în care iepurele a fost domesticit nu se cunoaşte cu exactitate, dar se presupune că acest proces a fost iniţiat în Evul Mediu de către călugării francezi. Acum mai bine de 3.000 de ani, iepurele reprezenta o importantă sursă de hrană în Asia şi a început să fie folosit cu acelaşi rol şi în tările europene, acum aproximativ 1.000 de ani. În afară de scopul strict comercial (pentru carne, piele şi blană), iepurii au început să fie utilizaţi mai târziu şi în laboratoare, pentru cercetări ştiinţifice, devenind ulterior şi animale de companie.
Sunt animale ierbivore, dar cine a fost vreodată “ronţăit” de un iepure ştie ce incisivi dezvoltaţi au. Au urechi lungi, membre posterioare puternice, labe alungite, coadă scurtă şi orientată în sus. Sunt animale nocturne fiind mai activi seara şi dimineaţa şi obişnuind să doarmă pe timpul zilei. Iepurii se reproduc foarte uşor şi durata lor medie de viaţă este de 5-10 ani.
Specia de iepure preferată ca animal de companie este Oryctolagus cuniculus (iepurele de vizuină). Iepurele de vizuină nu poate fi sub nici o formă confundat cu cel de câmp – dincolo de faptul că este mult mai scund şi mai îndesat decât iepurele de câmp, urechile sale deosebite nu ne pot înşela. Urechile iepurelui de vizuină nu au niciodată margini negre, în comparaţie cu ale iepurelui de câmp şi, păstrându-se toate proporţiile, sunt mult mai scurte decât cele ale rudei sale. Se poate face diferenţa chiar şi în cazul puiilor proaspăt fătaţi: puii de iepuri de câmp ţopăie şi au blană, iar puii de iepuri de vizuină sunt orbi şi fără păr.
În urma împerecherii selective, s-au obţinut rase variate de iepuri. Caracteristicile care disting din punct de vedere stiinţific o rasă de alta sunt următoarele: forma şi mărimea corpului, forma capului, lungimea şi poziţionarea urechilor, culorile, textura şi lungimea blănii.
Nici unul dintre rasele de iepuri nu este superior altuia, singurul criteriu de alegere a unui iepure fiind preferinţa fiecărei persoane. Pentru a uşura această alegere, vă prezentăm căteva rase de iepuri:
 |
Iepure olandez |
|
Iepure pitic olandez |
|
Iepure Lop |
|
Iepure Rex |
|
Iepurel Angora |
|
Iepure belgian |
|
Iepure pătat englez |
|
Iepure negru cu pete de foc |
Iepurii în sălbăticie sunt animale sociabile şi teritoriale, care trăiesc în colonii şi care îşi sapă un sistem elaborat de galerii. Preferă să nu se confrunte cu eventualele pericole, iar atunci când se simt ameninţaţi se folosesc de viteza şi agilitatea lor pentru a scăpa şi pentru a se ascunde. Sunt animale destul de liniştite şi tăcute, deşi atunci când se află în pericol, emit un ţipăt strident.
Sunt în general calmi – dar pot deveni şi agresivi în situaţiile în care se simt ameninţaţi şi nu au un loc unde să se retragă - şi adoră prezenţa oamenilor.
Caracterul, inteligenţa, vioiciunea, curiozitatea, firea afectuoasă şi jucăuşă a iepurelui îl fac să fie un foarte apreciat şi căutat animal de companie.
