La cotetul lui Dulau,
Paznic bun si caine rau,
Vrabiile se aduna
Sa pranzeasca impreuna.
Zgribulite-n pod si-n pom,
Au vazut, ducand, pe om,
Troaca mare cu pasat
Si Dulau a si latrat.
Uriasul negru stie
Ca a pus tovarasie
Si cu vrabioii hoti
Mamaliga pentru toti,
Si gingas cum nu se poate,
Le-a lasat-o jumatate.
Tudor Arghezi
Comentarii la acest articol
Nu a fost adăugat nici un comentariu.
Alte poezii
Catelul vagabond
Singurel pe strada mare
Un catel far-adapost...
Povestea unui căţel părăsit
Stăpânul m-a pus într-un sac;
Vă spun m-apucă plânsul...
Câine şchiop
"Câine şchiop" de Adrian Păunescu ...
Michi si Pichi
O poezie despre cum si-a gasit Pichi iubit!
Numaratoarea inversa
"Numaratoarea inversa" de Silvia Rus ...
