Cainele
(28 mai 2010)

Sta pe labe ganditor,
Mai priveste cate-un nor...
Vine Petru si-i arunca
Un os mic apoi o nuca.
- Doar atata merit eu?
C-am latrat si mi-a fost greu
Si vroiam un os mai mare
Sa-l pot duce in spinare,
Sa-mi ajunga pentr-un an...
Iar cu nuca ce sa fac?
Sa joc baschet c-un pisoi
Si sa fac tumba apoi...
Silvia Filip
Comentarii la acest articol
Nu a fost adăugat nici un comentariu.
Alte poezii
Inima de caine
"Inima de caine" de Tudor Arghezi ...
Catelul vagabond
Singurel pe strada mare
Un catel far-adapost...
Povestea unui căţel părăsit
Stăpânul m-a pus într-un sac;
Vă spun m-apucă plânsul...
Câine şchiop
"Câine şchiop" de Adrian Păunescu ...
Michi si Pichi
O poezie despre cum si-a gasit Pichi iubit!












