Buna ziua. Ma numesc Tontonel si am 4 ani. Sunt foarte cunoscut printre motani.
Mami a mea m-a pus pe internet de dragul meu si sunt foarte fericit.
Sunt roscat si cu alb, imi place sa fiu alintat de mama mea, sa fiu imbracat si pozat. Ador sa ma catar in copaci (este hobbyul meu), dar pasiunea mea este sa dorm. Ma intind cu ochisorii mei de motanel adorabil si cu gherutele pe dulapul unde se taie si se prepara carnea, iar un singur mieunat imi este de ajuns pentru o bucatica de carne.
Sunt rasfatat de familia mea, mananc ca un purcel si arat frumos cu blana moale care imi scoate in evidenta coada.
Ma strecor cat vezi cu ochii prin usa, iar meseria si specialitatea mea este sa descid usa (talent inascut). Sunt preferatul fetei si al tatalui ei din casa in care ma aflu.
Totusi, nu sunt perfect. Ma enervez foarte repede, mai ales cand baiatul din casa ma pune sa stau cum vrea el si atunci dau din coada foarte zdravan. Dorm pe plapuma sau chiar cand vreau pe perne sau chiar ca oamenii.
Sper sa va placa de mine.
Alte povestiri
Buna. Eu sunt Ketty, o pisica europeana, batranica, dar foarte iubitoare cu stapana mea.
Viscol mare! Bate vantul cu putere si suiera, rascoleste prin toate ungherele. Alb peste tot. Ce-mi place! Tare tare de tot imi place. Stau cu nasul lipit de geam si ascult. Nu aruncati cu pietre in mine, ca doar stiti ca iarna nu-i ca vara!
Am sa va povestesc istorioara lui Toby.
Coada este unul dintre cei mai noi prieteni ai mei. A aparut in viata mea printr-un salt impresionant pe fereastra bucatariei. Un pervaz aflat la o inaltime destul de accesibila pentru o mica felina de talia si varsta lui.
Nu, nu am de gand sa mai povestesc o data - pe scurt - pataniile Albei-ca-Zapada. Nemuritoarea poveste, nascocita acum vreo 200 de ani de fratii Grimm, e prea bine stiuta si iubita de toti copiii mari si mici ai lumii. Am pus acest titlu pentru ca asa mi-a venit sa o numesc pe acea pisica orfana, a carei poveste am auzit-o de curand.
