Tinereţe fără bătrâneţe ...

"Să nu lăsăm ca trecerea timpului să-şi pună amprenta necruţător pe orice chip şi pe orice inimă."

Înconjurată cu respect, ca vârstă a înţelepciunii, bătrâneţea nu aduce bucurie pe chip când ne gândim la ea. Persoana care se apropie de cea de-a treia perioadă a vieţii se confruntă, din păcate, cu o serie de afecţiuni, urmare şi a unei vieţi oarecum iresponsabile, dar şi cu marginalizarea celor din jur. Prietenii noştri patrupezi se confruntă cu aceeaşi problemă - îmbătrânirea. Din nefericire, odată ajunşi la vârsta "de aur" nu mai sunt ceea ce au fost odată, motiv pentru care, mulţi proprietari îi abandonează. Nici măcar legea nu este de partea lor, deoarece, potrivit actelor normative care reglementează starea câinilor părăsiţi (a celor de pe străzi), câinii bătrâni sunt eutanasiaţi primii, înaintea celor bolnavi incurabili şi a celor cu comportament agresiv.

Oameni de ştiinţă încearcă să descopere noi reţete pentru tinereţea fără bătrâneţe dar se pare că, deocamdată nu au descoperit decât soluţia unei bătrâneţi sănătoase, linişite şi de ce nu, cât mai târzii. Mai nou, şi câinii se pot bucura de acelaşi regim. Dar cutia cu minuni este la noi, la fiecare proprietar în parte. De ce să nu încercăm să-i prelungim viaţa prietenului nostru sau cel puţin să îi asigurăm un trai liniştit. Este chiar simplu: supravegherea regimului alimentar, asigurarea unor îngrijiri deosebite, un program zilnic de mişcare în aer liber, sunt doar câteva dintre regulile pe care, dacă le respectăm, putem amâna cât mai mult îmbătrânirea câinelui nostru.

În ciuda zicalei că un câine bătrân nu poate învăţa trucuri noi, specialiştii în dresaj susţin că nu există o limită de vârstă până la care un câine poate învăţa. Ştim cu toţii că o hrană sănătoasă ne influenţează pozitiv atât fizic cât şi psihic. Cercetătorii au creat diverse tipuri de hrană care să-i asigure aportul caloric necesar. În momentul în care aţi observat un semn de îmbătrânire, nu ezitaţi şi alegeţi calitatea.

Să nu uităm că un animal fericit este un animal iubit. Putem dovedi dragostea faţă de el în diverse moduri, răsfăţându-l cu cea mai bună hrană, cele mai drăguţe jucării, plimbări prin parc, însă, de multe ori toate acestea nu sunt suficiente pentru fericirea prietenului nostru. Fără să ne dăm seama uităm să le oferim afecţiunea noastră. Chiar dacă auzul şi vederea îi slăbesc, prietenul nostru "de aur" nu îşi pierde şi sensibilitatea.