Testoasele apartin clasei Reptilia. Se deosebesc de celalalte reptile prin unele particularitati in structura corpului. Carapacea care le acopera trupul este formata dintr-o platosa dorsala putin boltita si una ventrala turtita(la mascul poate fi ovala). Legatura intre cele doua plantose poate ramane permanent moale sau se poate osifica. In carapacea astfel formata majoritatea speciilor isi pot retrage gatul lung si mobil, capul mic, precum si membrele. Placile carapacei rezulta prin osificari ale pielii.Testoasele cu carapacea moale sunt acoperite cu un invelis tajumentar.
Musculatura gatului este foarte bine dezvoltata. La fel de puternici sunt si muschii membrelor, care au de suportat o greutate considerabila, deoarece broasca paseste, nu se taraste.
Testoasele uriase pot cara in spate chiar si un om. Cele patru membre pot fi labe pentru mers, ale caror degete sunt concrescute, dar pot fi prevazute cu membrane inotatoare. In general, se deplaseaza cu miscari incete. O mobilitate mai mare in timp ce inoata sau se scufunda o au testoasele marine sau cele de apa dulce.
Au o vitalitate remarcabila, rezistand fara hrana sau cu rani mari timp indelungat.Temperatura corpului acestor vietuitoare este variabila, adica sunt poikiloterme. Respira numai prin plamani, avand o respiratie prin inghitire(faringiana). Carapacea imobila nu permite miscari respiratorii. In general, nevoia de oxigen la reptile este relativ mica. Procesele metabolice se desfasoara lent, iar temperatura corpului depaseste doar cu putin temperatura mediului inconjurator.Testoasele nu au niciun fel de mecanism de termoreglare, pentru a se putea apara impotriva pierderilor de caldura.
Exista aproximativ 250 de specii, cele mai multe traind in regiunile calde si bogate in ape. Niciuna nu ajunge la cercul polar. Testoasele suporta seceta si caldurile arzatoare, dar frigul nu.
Femela depune oua, care la broastele marine pot avea coaja calcaroasa sau pergamentoasa. Numarul lor este diferit, intre 12 si 100, in functie de specie. Cea mai mare parte a puilor cad de obicei prada rapitorilor (mamifere, pasari, alte reptile). Supravietuirea si perpetuarea speciilor de testoase este asigurata doar de durata neobisnuit de lunga a vietii lor, unele atingand chiar varste de peste 100 ani.
Oamenii au fost (si sunt in continuare) cei mai mari daunatori ai speciilor de testoase, broastele fiind frecvent vanate pentru carapacea, carnea si ouale lor.
Bibliografie
- Planeta albastra (Maria Ciorba)
Alte articole
Testoasele Caretta caretta traiesc aproape toata viata in adancurile oceanelor si marilor. Desii plamanii sunt foarte dezvoltati, asigurand o fluidizare perfecta a sangelui, testoasa trebuie sa iasa la fiecare 4-5 minute pentru a respira, deoarece trebuie eliminate gazele ce se acumuleaza in perioada petrecuta sub apa.
