Probabil că nici o altă insectă nu este atât de des asociată cu ideea de distrugere a unor bunuri ca micuţa termită. Locuinţele impozante ale termitelor sunt structuri sub formă de horn care se înalţă cu 5–6 metri deasupra solului. Termitierele, asemănătoare unor citadele din beton, sunt construite cu atâta precizie, încât termitele au fost denumite maeştri arhitecţi.
În interiorul termitierei există un complicat labirint de camere şi tunele. Această metropolă agitată mai este dotată şi cu un sistem eficient de canalizare, cu ventilaţie şi chiar cu aer condiţionat. Aerul cald iese prin partea de sus a termitierei cu ajutorul unor ferestre de ventilaţie. Aerul proaspăt intră prin partea de jos. Răcirea suplimentară se realizează printr-un sistem simplu de vaporizare: termitele stropesc pereţii cu apă scuipând pe ei. Pe măsură ce apa se evaporă, ea răceşte aerul, asigurând ventilaţia. Astfel, în locuinţa termitelor se menţine plăcuta temperatură de 30° C 24 de ore din 24. Unele termitiere găzduiesc o comunitate productivă, sau colonie, numărând până la cinci milioane de rezidenţi. Departe de a fi haotică, colonia este un exemplu al eficienţei. Familia termitelor este alcătuită din trei caste, şi anume soldaţi, lucrătoare şi reproducători. Lucrătoarele construiesc cuiburile propriu-zise, folosindu-şi saliva drept ciment.
Soldaţii sunt cei mai agresivi membri ai familiei. Înarmaţi cu fălci puternice şi cu dinţi ascuţiţi, ei păzesc fortăreaţa de invadatori, de pildă de furnicile războinice. Ei îndeplinesc şi rolul de gardă personală, care să le apere pe lucrătoare atunci când acestea se aventurează în afara termitierei în căutarea hranei. La nevoie, soldaţii recurg la un război chimic; o glandă specializată acţionează asemenea unui pistol cu apă, lansând un lichid ucigător.
Cum sunt răsplătiţi soldaţii pentru serviciile lor? Ei bine, se pare că fălcile lor sunt atât de mari, încât nu pot să-şi mestece singuri hrana. Prin urmare, atunci când unui soldat îi este foame, acesta pur şi simplu îşi freacă antenele de capul unei lucrătoare. Aceasta înseamnă: "Hrăneşte-mă!". Lucrătoarea răspunde punându-i soldatului în gură hrană regurgitată.
În camera regală, cufundată complet în întuneric, locuiesc reproducătorii: regele şi regina. Regina este uriaşă în comparaţie cu minusculul său partener. Abdomenul ei plin de ouă constituie dovada extraordinarei ei capacităţi de reproducere. S-a estimat că zilnic poate depune între 4 000 şi 10 000 de ouă. Nu este de mirare că unii au numit regina "o maşină automată de depus ouă".
Cu toate acestea, cuplul regal nu se bucură de prea multă intimitate, întrucât este slujit de o echipă de termite lucrătoare. Acestea o înconjoară pe regină, îngrijindu-se de necesităţile ei imediate şi aprovizionând-o cu hrană. Pe măsură ce ouăle sunt depuse, lucrătoarele le transportă între fălcile lor până la camera-incubator.
Deşi puţine sunt persoanele care ar nega faptul că aceste insecte sunt fascinante, majoritatea oamenilor le consideră totuşi dăunătoare, deci duşmani! Este adevărat că termitele sunt considerate de oameni drept unele dintre cele mai distrugătoare insecte. Însă oamenii de ştiinţă le privesc altfel. În habitatul lor natural, termitele sunt membri utili ai lumii plantelor şi animalelor.
În primul rând, ele descompun materialul vegetal lipsit de viaţă în compuşi simpli. În felul acesta, termitele reintroduc în circulaţie substanţele nutritive de care au nevoie plantele. În al doilea rând, ele reprezintă o importantă sursă de hrană. Termitele sunt consumate de aproape toate felurile de păsări, precum şi de numeroase mamifere, reptile, amfibieni sau de diferite insecte. Ele sunt şi foarte bogate în grăsimi şi în proteine. În al treilea rând, ele ajută la întreţinerea solului. Atunci când îşi construiesc sau când îşi repară cuiburile, termitele amestecă solul din adâncime cu cel de la suprafaţă. Ele fărâmiţează bucăţile mari de plante moarte, formând astfel humusul. Umblând prin sol, termitele creează galerii prin care circulă aerul şi apa necesare rădăcinilor plantelor. În felul acesta ele îmbunătăţesc textura, structura şi fertilitatea solului.
Care este atunci motivul pentru care termitele invadează aşezările omeneşti? Oamenii s-au mutat în habitatele termitelor şi au îndepărtat cea mai mare parte a resurselor vegetale folosite de acestea. Pentru a trăi, termitele trebuie să mănânce şi, de obicei, ele se hrănesc cu plante moarte. Dacă acestea le sunt luate, termitele se hrănesc cu construcţiile din lemn create de om, ca de exemplu case şi hambare.
Alte articole
Fluturii, care fac parte din familia Lepidoptera, sunt fascinatia oamenilor care studiaza comportamentul si morfologia lor.
In timpul iernii majoritatea animalelor dispar din fata ochilor nostri. Mai raman doar cateva specii de pasari, mamifere si pesti. Unde dispar celelalte animale?
Buburuza (Coccinella septempunctata), denumita si gargarita sau mamaruta, este o insecta care traieste pe toate continentele. In Marea Britanie este cunoscuta sub numele de labybird, care insemna "pasarea doamnei".
Lacustele sunt unele dintre cele mai cunoscute insecte. Traiesc practic in toate locurile unde exista vegetatie, iar extraordinara lor capacitate de a sari le-a transformat in unele dintre insectele preferate atat de cei mari, cat si de cei mici. Cu toate acestea, sub infatisarea lor simpatica se ascunde o impecabila masina de devorat.
Plosnitele sunt niste adevarati "vampiri". Plantele, animalele si chiar oamenii devin adesea victime ale acestora, dat fiind faptul ca, de-a lungul evolutiei lor, au reusit sa se adapteze in asa masura incat au ajuns sa ocupe cele mai diverse habitate, atat terestre cat si de apa dulce.
