Logare
Utilizator:
Parolă:
Ai uitat parola?

Nu ai cont? Crează-ţi unul, durează numai câteva secunde! Click aici.

e-pets.ro
august 2014
LMMJVSD
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

DogMaster - Dresaj canin

dihori.ro

Asociatia pentru protectia animalelor Robi

Serpi veninosi

   Share
Administrator - MembruMelinda (11 iunie 2009)

serpi  serpi veninosi 

Sarpe cu clopotei

Serpii sunt impartiti in trei categorii: inofensivi (neveninosi - anumite specii dintre acesti serpi produc o saliva toxica), cu colti (relativ veninosi) si veninosi (otravitori).

O treime dintre cele 2500 de specii de serpi cunoscute sunt veninoase, in 7 dintre cele 12 familii de serpi existente sunt specii de serpi veninosi.

La familia Colubridae coltii sunt de obicei localizati in partea din spate a cavitatii bucale si intra in actiune doar in timpul deglutitiei. Doar cateva dintre speciile care au colti situati in partea anterioara a cavitatii bucale prezinta pericol pentru om.

La cele 4 familii de serpi otravitori (Elaphidae, Viperidae, Hydrophidae si Crotalidae), care au un venin cu actiune letala deosebit de puternica, aparatul veninos este foarte bine dezvoltat.

Specia de serpi cea mai veninoasa este Oxyuranus microlepidotus (sarpele feroce, taipanul australian), care are o lungime de 2 m, culoarea bruna si veninul sau este de 300 de ori mai puternic decat al sarpelui cu clopotei american si de 20 de ori mai otravitor decat al cobrei indiene. De la un taipan australian se pot recolta 40 g de venin.

Specia cea mai veninoasa de vipere este Echis carinatus (carpet viper), care traieste in India si Africa iar veninul sau produce rapid o puternica hemoragie cerebrala si moartea victimei in timp foarte scurt.

Coltii veninosi sunt localizati in partea din fata a cavitatii bucale si veninul este eliminat prin canalul exterior al coltului, in cazul elaphidelor si al serpilor de mare, sau este injectat direct in victima prin canalul interior, in cazul viperelor si crotalidelor. Cei mai mari colti veninosi sunt la vipera de Gabon (Bitus gabonica), care pot ajunge pana la 5 cm.

Principalele specii de serpi veninosi:

1. Familia Colubridae - este formata din 1500 de specii, din care 400 sunt veninoase.

- Boiga dendrophila (Asia de Sud)

- Dispholidus typus (Africa de Sud)

- Psammophis sp. (Africa, Orientul apropiat)

2. Familia Elapidae (cobre si mamba) - este formata din 41 de genuri cu 180 de specii si 300 de subspecii, toate sunt veninoase.

- Acanthopis antarcticus (Australia)

- Bungarus fasciatus (Asia de Sud-est si insulele Sonde)

- Dendroaspis sau Mamba (Africa)

- Haemachatus haemachatus (Africa de Sud)

- Micrurus (America centrala)

- Naja sau Cobra comuna (Asia)

- Naja haje sau Cobra egipteana (Africa)

- Ophiophagus hannah sau Cobra regala (India)

- Oxyuranus microlepidotus sau Taipanul australian (Australia)

3. Familia Hydrophiidae (serpi de mare) - este formata din 16 genuri cu 50 de specii, toate sunt otravitoare.

- Enhydrina schistosa (Coastele Asiei de Sud-est)

- Hydrophis sau Sarpele de mare (Coastele Asiei de Sud si arhipelagul Indo-Australian)

- Pelamis platurus (Oceanul indian si Pacific)

4. Familia Viperidae (vipere) - este formata din 10 genuri cu 60 de specii si 110 subspecii, toate sunt veninoase.

- Bitis gabonica sau Vipera de Gabon (Africa si Peninsula Arabica)

- Cerastes cerastes sau Vipera cu corn (Africa)

- Echis carinatus sau Carpet viper (Africa, Asia)

- Vipera sp. sau Vipere (aproximativ 20 de specii in Europa, Asia si Africa)

- Vipera berus sau Vipera obisnuita (Europa si Asia de Nord)

- Vipera ammodytes sau Vipera cu corn, de nisip (Sud-estul Europei si vestul Asiei)

- Vipera ursinii sau Vipera mica de stepa si fanete (Asia de Sud-est si Europa Centrala)

5. Familia Crotalidae - este formata din 6 genuri cu 130 de specii si 210 subspecii, toate sunt otravitoare.

- Agkistrodon sp. (Asia, America, si o specie in Europa)

- Bothrops sp. (America Centrala si de Sud)

- Crotalus sp. (America)

- Lachesis mutus (America Centrala si de Sud)

- Sistrurus sp. (America Centrala si de Nord)

- Trimeresurus sp. (Asia de Sud si de Sud-est)

Aparatul veninos al serpilor serveste in primul rand la doborarea si imobilizarea prazii pe parcursul procesului de deglutitie. Moartea prazii este determinata de cele mai multe ori de actiunea neuro si cardiotoxica a veninului, care se concretizeaza prin stop cardio-respirator. De asemenea trebuie mentionat faptul ca veninul unor serpi determina distrugerea tesuturilor prin necroze extinse sau, in situatia altor specii, printr-un puternic efect anticoagulant.


Bibliografie

- Serpi si soparle (Elena Ciudin)



Comentarii la acest articol
Nu a fost adăugat nici un comentariu.


Alte articole
Cobra regala

Cobra regala ucide si alti serpi. In sudul Asiei insa, alte specii de serpi veninosi sunt raspunzatoare, de la an la an, de moartea multor mii de oameni; si totusi toata lumea se teme de cobra regala.


Şarpele-şobolan - conceput pentru a se căţăra

Un manual despre şerpii din Alabama descrie şarpele-şobolan drept un căţărător desăvârşit căruia îi place să se ospăteze cu şobolani şi şoareci.


Îşi dezvăluie anaconda secretele?

Nu ştiu cum stau lucrurile în cazul vostru, dar pe mine şerpii uriaşi m-au fascinat întotdeauna mult mai mult decât alte animale. Şi, dacă tot vorbim despre şerpi uriaşi, haideţi să vorbim despre şerpii anaconda, care fac parte din familia Boidae.


Invazia serpilor uriasi

Statele Unite ale Americii vor fi invadate, nu de forte armate, ci de forte "taratoare", adica de serpi uriasi, specifici Americii de Sud, precum anacondele, pitonii sau boa constrictor, care sunt deja raspanditi in zonele salbatice din sudul statului american Florida.


Ssssssasaieli MORTALE

Sunt putine animale care sa le fie oamenilor foarte antipatice. In aceasta "putinatate", serpii ocupa un loc fruntas. Teama fata de serpi, chiar daca este considerata ca fiind primitiva, este ceva de necontrolat. Serpii au evoluat odata cu omul. Sa nu uitam ca stramosii nostri se intalneau cu astfel de creaturi, care atingeau uneori marimi considerabile. Iar omul putea fi considerat un "pranz" de nerefuzat.