Pesti, amfibieni, reptile

Cordatele sunt animale cu simetrie bilaterala. Prezinta un schelet intern, situat pe partea dorsala a tubului digestiv.

Increngatura Vertebrata (vertebrate) - unele animale clasificate in aceasta increngatura au scheletul cartilaginos, dar cele mai multe il au osos; au coloana vertebrala alcatuita din vertebre.

Subincrengatura Agnata (vertebrate fara falci)

Clasa Cyclostomata

Chiscarul (Lampetra fluviatilis) - traieste in marile Europei occidentale; gura lui este circulara, inconjurata de dinti cornosi, cu care roade pielea pestilor carora le suge sangele - 50 cm.

Maxima (Myxine glutinosa) - traieste doar in mare, fiind activa noaptea; patrunde sub operculele pestilor, pe care ii asfixiaza si ii devoreaza din interior, lasand doar pielea si scheletul - 20-50 cm.

Subincrengatura Gnatostomata (vertebrate cu falci si membre perechi)

Supraclasa Pisces (pesti) - vertebrate acvatice cu temperatura variabila; corpul lor, de forma hidrodinamica, este acoperit cu solzi, iar ca organe de locomotie au inotatoare.

Clasa Chondrichthyes (pesti cartilaginosi) - au schelet cartilaginos.

Rechinul albastru (Charcharias glaucus) - traieste in Marea Mediterana si Oceanul Atlantic - 6-8 m.

Rechinul ciocan (Zigaena malleus) - frecvent in oceanele din regiunile tropicale si in Marea Mediterana - 2-4 m.

Cainele de mare (Squalus acanthias) - rechin mic, avand lungimea de 1,20 m; traieste in marile europene, deci si in Marea Neagra; nu este periculos.

Vulpea de mare (Raja radiata) - traieste in apropierea coastelor marilor europene; specia din Marea Neagra se numeste Raja clavata - 1 m.

Torpila (Torpedo torpedo) - poseda organe electrice care produc curent electric de 70-80 volti; traieste in marile calde si temperate - 60 cm.

Clasa Osteichtyes (pesti ososi) - au scheletul in mare parte osos.

Ordinul Acipenseriformes (sturioni) - scheletul lor este in mare masura cartilaginos; bolta cutei craniene este osoasa.

Pastruga (Acipenser stellatus) - peste marin care isi depune icrele in apele dulci; la noi si le depunde in Dunare; icrele sale sunt negre - 1,50-2 m.

Nisetrul (Acipenser goldenstaedti) - traieste in Marea Neagra si Marea Caspica; isi depune icrele in apele dulci, iar toamna se intoarce in mare; are icre negre - 2 m.

Morunul (Huso huso) - peste marin (Marea Neagra si Marea Caspica); isi depune icrele (negre) in apele dulci; este cel mai mare peste de la noi - 5-9 m.

Cega (Acipenser ruthenus) - traieste in raurile din sud-estul Europei, bazinul Marii Negre si in raurile Siberiei; la noi este intalnita in Dunare, Tisa si Mures - 0,60-1 m.

Sipul (Acipenser sturio) - intalnit in Oceanul Atlantic, Marea Mediterana si Marea Nordului - 1,50 m.

Supraordinul Teleostei - pesti cu schelet in intregime osos.

Pesti ososi de apa dulce

Crapul (Cyprinus carpio) - traieste in apele dulci din Europa, America de Nord, Africa si Asia; are mustati si este omnivor; se cunosc mai multe varietati: crapul comun, crapul golas si crapul oglinda - 1 m.

Carasul, Caracuda (Carassius carassius) - traieste in balti si iazuri; nu are mustati si este omnivor - 20-35 m.

Stiuca (Esox lucius) - traieste in apele dulci, statatoare si curgatoare, din emisfera nordica; cunoscuta in Europa si America de Nord; peste rapitor - 0,40-1 m.

Somnul (Silurus glanis) - alt peste rapitor din rauri, fluvii si lacuri; are 3 perechi de mustati - 1-5 m.

Salaul (Lucioperca sandra) - peste rapitor, intalnit in apele dulci din Europa Centrala si de Est - 0,40-1 m.

Linul (Tinca tinca) - raspandit in Europa si vestul Siberiei - 20-30 cm.

Pastravul (Salmo trutta fario) - traieste in apele repezi de munte, din Europa, Asia si Africa; peste de prada - 20-40 cm.

Rosioara (Scardinus erytrophtalmus) - traieste in apele linistite in continentul european - 20-30 cm; animal ocrotit in tara noastra.

Bibanul (Perca fluviatilis) - peste rapitor raspandit in apele din emosfera nordica - 25-30 cm.

Platica (Abramis brama) - raspandit in centrul si estul Europei, in apele stagnante sau lin curgatoare - 30-60 cm.

Babusca (Rutilus rutilus) - se intalneste numai in bazinul dunarean - 23 cm.

Pesti ososi marini

Somonul (Salmo salar) - traieste in partea nordica a Oceanului Atlantic, iar pentru reproducere patrunde in fluvii, parcurgand distante de 2.000 km, timp de aproape 1 an- 1,10-1,50 m.

Tonul (Thunnus thynnus) - traieste in Marea Mediterana, de unde patrunde si in Marea Neagra - 3-5 m.

Calcanul (Scophtalmus maeoticus) - peste de fund, aflat in Marea Neagra; sta culcat pe o parte, acoperit cu nisip, pandindu-si prada - 60-80 cm.

Scrumbia albastra (Scomber scombrus) - vara traieste in Marea Neagra, iar toamna trece, prin Bosfor, in Marea Marmara, pentru reproducere; comuna in Oceanul Atlantic, Marea Mediterana, Marea Nordului, Marea Baltica si marea de Azov - 20-30 cm.

Scrumbia de dunare (Caspialosa pontica) - in mod obisnuit traieste in Marea Neagra, dar primavara migreaza in Dunare pentru reproducere - 30-50 m.

Calutul de mare (Hyppocampus guttulatus) - cand inoata are o pozitie verticala; intalnit pe coastele de vest ale Europei, in Marea Mediterana, Marea Neagra - 10-12 cm.

Pestele cu gusa de pelican (Eurypharynx pelecanoides) - este un peste de adancime (abisal), care prinde animalele mici cand acestea nimeresc in gura sa enorma - 0,50 m.

Anghila (Anguilla anguilla) - isi depunde ouale in Marea Sargasselor (Oceanul Atlantic), iar larvele migreaza in raurile si fluviile de pe continent, unde raman 10-15 ani, pana devin adulti care reiau drumul spre Marea Sargasselor - 0,50-1 m.

Murena (Murena helena) - adapostita in nisip sau in crapaturile unei stanci, asteapta trecerea prazii pe care o devoreaza; muscaturile murenei sunt foarte dureroase; comuna in Marea Mediterana si Marea Rosie; alta specie cunoscuta este Rhynomuraena aquaesita - 1,60 m.

Pestele arici (Diodon hystrix) - traieste in apele tropicale si poarta pe corp numerosi tepi; cand este in primejdie, inghite o cantitate mai mare de apa, se umfla si astfel nu mai poate fi inghitit de pradator - 30-40 cm.

Pestele zburator (Cypsilurus heterurus) - este raspandit in marile calde; datorita inotatoarelor pectorale si abdominale care sunt latite, el reuseste sa sara din apa si sa planeze in aer, scapand in felul acesta de atacul tonilor care il urmaresc - 0,50 m.

Pestele ventuza (Echeneis naucrates) - are pe cap si pe ceafa o ventuza ovala cu care se prinde de abdomenul si inotatoarele rechinilor; astfel, este transportat in locurile unde gaseste hrana - 30 cm.

Subclasa Dipnoi - pesti rari, cunoscuti prin respiratia lor pulmonara si branhiala; cand apa scade sunt obligati sa respire prin plamani; se intalnesc doar in raurile din Africa, America de Sud si Australia.

Baramunda (Neoceratodus forsteri) - traieste in Australia; inotatoarele perechi prezinta schelet - 1,80 m.

Cambona (Protopterus annectens) - in timpul sezonului secetos, se cufunda in mal, asteptand sezonul ploios; traieste in Africa tropicala - 1-2 m.

Lolah (Lepidosiren paradoxa) - traieste in apele Amazonului si mlastinile din America de Sud; duce aceeasi viata ca si Combona - 1,50 m.

Subclasa Crossopterygia - pesti foarte vechi, pe cale de disparitie.

Latimeria chalumnae - considerat disparut, acest peste a fost pescuit in apele Oceanului Indian, in anul 1938; inotatoarele sale perechi au un schelet asemanator vertebratelor tetrapode; are respiratie dubla, pulmonara si branhiala.

Supraspecia Tetrapoda - sunt vertebrate cu patru membre: doua anterioare si doua posterioare.

Clasa Amphibia (amfibieni, batracieni) - in stare adulta, traiesc in doua medii: in apa si pe uscat; sunt legati de mediul acvatic prin reproducere.

Ordinul Urodela (broaste cu coada)

Tritonul (Triturus cristatus) - raspandit in apele dulci din Europa si Asia de Vest - 6-11 cm.

Salamandra (Salamandra salamandra) - isi duce viata prin padurile umede din Europa si nordul Africii; pielea ei secreta o substanta toxica, ceea ce o ajuta sa se apere de dusmani - 18-28 cm.

Proteul (Proteus anguinus) - traieste doar in pesterile din Balcani; din cauza conditiilor de mediu, ochii ii sunt atrofiati, iar hranhiile externe se pasatreaza si la adulti; corpul este depigmentat - 30 cm.

Ordinul Anura (broaste fara coada)

Broasca raioasa (Bufo bufo) - specie nocturna; traieste in Europa, Asia si nordul Africii - 9-15 cm.

Broasca de balta (Rana esculenta) - raspandita in Europa - 6-12 cm.

Brotacelul (Hyla arborea) - specie arboricola, cu discuri adezive in varful degetelor; are aceeasi raspandire ca a broastei raioase- 4-5 cm.

Clasa Reptilia - tegumentul lor ingrosat formeaza solzi cornosi cu care este protejat corpul; in timpul deplasarii se tarasc.

Supraordinul Chelonia (broaste testoase)

Broasca testoasa de uscat (Testudo hermanni) - raspandita in Europa Centrala, Asia, nordul Africii; la noi, in Oltenia, Dobrogea si Moldova- carapacea: 30 cm; animal ocrotit in tara noastra.

Broasca testoasa de apa (Emys orbicularis) - raspandita in nordul Africii si estul Europei - 25-30 cm.

Caretul (Chelone imbricata) - traieste in apele calde ale ocanelor Atlantic si Pacific - 1,20 m.

Broasca testoasa elefant (Testudo elephantopus) - specie rara, care traieste in insulele Galapagos - 2 m.

Ordinul Lacertilia (soparle)

Soparla cenusie (Lacerta agilis) - frecventa in Europa si Asia - 20-25 cm.

Gusterul (Lacerta viridis) - aceeasi rapandire ca a soparlei cenusii; este cea mai mare soparla de la noi - 30-40 cm.

Soparlele de sticla (Anguis fragilis) - comun in Europa si Asia de vest; nu are membre, iar daca este lasat sa cada de la o inaltime oarecare se rupe in bucati, ceea ce exmplica si numele care i-a fost dat - 50 cm.

Cameleonul (Chamaeleo vulgaris) - soparla arboricola; cu limba lunga si maciucata prinde insectele din zbor; raspandit in nordul Africii, Asia Mica si sudul Spaniei - 20-30 cm.

Soparla zburatoare (Draco volans) - soparla arboricola raspandita in Indonezia, Malaysia si Australia - 20 cm.

Iguana terestra de Galapagos (Conolophus subcristatus) - iguana vegetariana, lunga de 1,20 m.

Varanul de Komodo (Varanus komodensis) - este cea mai mare soparla; traieste in insula Komondo; se hraneste cu mamifere - 3 m.

Ordinul Ophidia (serpi) - corpul lor este alungit, nu au membre si se deplaseaza prin tarare.

Serpi neveninosi

Sarpele de casa (Natrix natrix) - de o parte si de alta a capului are cate o pata semilunara, alba sau galbena; raspandit in Europa si Asia - 1,50 m.

Sarpele de alun (Coronella austriaca) - raspandit in Europa; neveninos, dar agresiv - 60-75 cm.

Boa (Boa constrictor) - ca aspect exterior, este cel mai frumos sarpe; raspandit in America de Sud - 3-6 m.

Cap de caine (Boa canina) - raspandit in nordul Americii de Sud; arboricol - 3-4 m.

Pitonul (Python molurus) - traieste in sud-estul Asiei - 4-6 m.

Serpi veninosi

Vipera neagra (Vipera berus) - traieste in zona muntoasa, la altitudinea de 600-1.200 m, in Europa si Asia - 60-80 cm.

Vipera cu corn (Vipera ammodytes) - comuna in sudul Europei si in Asia Mica; se intalneste si in tara noastra- 0,70 - 1 m.

Sarpele cu ochelari, Cobra Indiana (Naja naja) - sarpe foarte veninos care traieste in sud-estul Asiei si nordul Africii - 1,40-1,80 m.

Sarpele cu clopotei (Crotalus horridus) - inelele solzoase din varful cozii produc un sunet specific in timpul deplasarii sarpelui; se intalneste in partea orientala a Statelor Unite - 1,50-2 m.

Sarpele coral (Mycrurus corallinus) - comun in America de Sud si Antile - 1 m.

Ordinul Crocodylia (crocodili) - au aspectul unor soparle uriase; traiesc in regiunile tropicale si subtropicale.

Speciile de crocodili se diferentiaza prin dimensiuni si forma partii anterioare a corpului: gavial, crocodil de Nil, aligator si caiman. Femelele de crocodil au mare grija de puii lor; locul in care depun ouale este pazit cu strasnicie, iar cand puii sunt gata sa iasa, ele ii ajuta, spargand cu grija coaja oului.

Crocodilul de Nil (Crocodilus niloticus) - traieste in fluviile din Africa si Madagascar; crocodilul African este lung de 6 m, iar cel de Madagascar ajunge la 10 m.

Gavialul (Gavialus gangeticus) - vaneaza doar pesti; nu este periculos pentru om; traieste in fluviile Gange, Brahmaputra, Indus etc. - 6,5 m.

Aligatorul (Aligator mississippiensis) - raspandit in apele din sud-estul Americii de Nord si in special in fluviul Mississippi- 4-5 m.