Toti paianjenii sunt animale de prada cu venin. Se pare ca primii paianjeni au aparut acum 3 milioane de ani. In intreaga lume, actual, se cunosc aproximativ 40.000 de specii de paianjeni, grupati in aproximativ 100 de familii.
Cu toate ca majoritatea au mai putin de un centimetru lungime, sunt si paianjeni care depasesc 15 cm lungime.
Paianjenii sunt antropode care au opt picioare, iar corpul lor se compune din doua parti principale: cefalotoracele, prin care se afla cele patru perechi de picioare si abdomenul, o parte mai mare a corpului, pe care se gasesc glande ce secreta o substanta care, in contact cu aerul se intareste, transformandu-se intr-un fel de matase.
Sunt sapte glande diferite, care produc fire diferite, dar fiecare paianjen are doar cateva dintre aceste glande si nu pe toate sapte.
Celebra panza
Cele mai simple panze sunt neregulate si sunt intinse la suprafata pamantului. Cele mai avansate sunt elaborate si orientate in asa fel incat sa intercepteze traiectoria insectelor zburatoare.
Mai intai, paianjenul elibereaza un fir mai dur, lipicios, care este aruncat si purtat de vant. Prima punte se formeaza cand firul licipicios se prinde de un suport. Aceasta punte este intarita de paianjen cu mai multe fire, pana este destul de solida pentru sustinere. Construieste apoi firele radiale, urmate de cele circulare: mai intai pe cele lipicioase. Dupa o noapte de stat la panda, panza se uzeaza. Paianjenul indeparteaza pana in dimineata urmatoare, mancand-o (pentru a nu pierde proteinele care ii vor fi necesare teserii unei plase noi), ramanand doar prima punte construita. Daca prada a fost mica si panza nu este grav afectata, ea poate fi refolosita dupa unele reparatii. Cateodata, mai multi paianjeni formeaza un fel de panza comuna, dar in general paianjenii nu sunt sociabili.
Vanatorul cu capcane
Scopul principal al panzei de paianjen este acela de capcana, dar este si locul in care paianjenul isi petrece cea mai mare parte din viata, reprezentand o adevarata "casa". Pentru ca este tesuta din fire extrem de subtiri, panza nu este vazuta de insectele aflate in zbor. Vibratiile produse de insecta prinsa in plasa, in incercarea de a se elibera, sunt transmise de fiecare fir al panzei catre centrul acesteia, unde se gaseste de obicei paianjenul, care imobilizeaza insecta, infasurand-o cu fire subtiri de matase.
Paianjenul ii injecteaza o substanta care o paralizeaza si apoi o ucide, dizolvand insecta in interior, pana se transforma intr-un fel de "supa", ce esre sorbita de paianjen.
Scafandrul
Scafandrii, avand o butelie de aer pot ramane sub apa aproximativ o ora. Dar ideea de a aduce aerul de la suprafata in interiorul apei ii apartine paianjenului-de-apa (Argyroneta aquatica). El masoara circa doi centimetrii si poate fi intalnit in apele curgatoare lente sau statatoare din Europa si Asia, ape in care isi construieste plasa.
Plasa este atasata de tulpinile plantelor acvatice si are forma unui clopot cu gura in jos ("clopot de scafandru"), in care se gaseste aer adus de la suprafata cu ajutorul perisorilor de pe corp. Femela depune ouale sub clopot, unde puii gasesc aerul necesar respiratiei.
Devorarea insectelor cu care acest paianjen se hraneste se face tot in interiorul clopotului.
Bibliografie
- Bioplanet (Prof. Beatrice Cristea)
Alte articole
Fluturii, care fac parte din familia Lepidoptera, sunt fascinatia oamenilor care studiaza comportamentul si morfologia lor.
In timpul iernii majoritatea animalelor dispar din fata ochilor nostri. Mai raman doar cateva specii de pasari, mamifere si pesti. Unde dispar celelalte animale?
Buburuza (Coccinella septempunctata), denumita si gargarita sau mamaruta, este o insecta care traieste pe toate continentele. In Marea Britanie este cunoscuta sub numele de labybird, care insemna "pasarea doamnei".
Lacustele sunt unele dintre cele mai cunoscute insecte. Traiesc practic in toate locurile unde exista vegetatie, iar extraordinara lor capacitate de a sari le-a transformat in unele dintre insectele preferate atat de cei mari, cat si de cei mici. Cu toate acestea, sub infatisarea lor simpatica se ascunde o impecabila masina de devorat.
Plosnitele sunt niste adevarati "vampiri". Plantele, animalele si chiar oamenii devin adesea victime ale acestora, dat fiind faptul ca, de-a lungul evolutiei lor, au reusit sa se adapteze in asa masura incat au ajuns sa ocupe cele mai diverse habitate, atat terestre cat si de apa dulce.
