Pasarea sabot (Balaeniceps rex) si-a capatat numele de la forma ciocului, asemanatoare cu un pantof. Este o pasare extrem de rara, ce a fost descoperita abia in secolul XIX.
Desi forma corpului seamana cu cea a unei berze, pasarea sabot Whalehead (cap de balena), cum este cunoscuta in regiunile din estul continentului african, este mai degraba inrudita cu pelicanul si cu starcul. Dimensiunile sale sunt impresionante, astfel ca la maturitate pasarea poate atinge inaltimea de 150cm, iar in zbor, avergura aripilor poate ajunge la 250cm. Culoarea penajului este predominant gri, fara a exista diferente evidente intre femele si masculi.
Este o pasare solitara, intalnita in regiunile mlastinoase din Sudan, Zambia si Uganda. Populatia aflata in libertate numara aproximativ 7.000 de exemplare, specia fiind considerata vulnerabila datorita distrugerii zonelor de habitat si a vanatului. Femelele depun intre 1 si 3 oua intr-un cuib asezat pe malul mlastinii, in general preferand zonele cu vegetatie bogata, pentru a oferi camuflajul necesar puilor. Acestia se nasc dupa o perioada de incubatie de o luna si sunt capabili de a zbura dupa 3 luni. Pasarea sabot este monograma si traieste in jur de 50 de ani, atigand maturitatea sexuala la varsta de 3-4 ani.
Hrana este compusa in general din pesti, broaste, sobolani, pui de crocodil, broaste testoase si alte pasari de apa. Vaneaza aplicand metoda ambuscadei. Isi asteapta prada ore in sir nemiscat pana cand aceasta se apropie suficient pentru ca pasarea sa declanseze un atac fulgerator, folosindu-se de ciocul sau masiv.
In prezent doar 40 de exemplare se gasesc in captivitate, in gradinile zoologice din intreaga lume. Acest lucru se datoreaza in special dificultatii de adaptare a pasarii sabot la conditiile din captivitate. Singura tara din fostul bloc comunist care se poate mandri cu doua perechi de pasari sabot este Cehia, care prin eforturile directorului Gradinii Zoologice din Praga, Miroslav Bobek, a reusit incepand cu sfarsitul lui 2010 sa expuna una dintre perechi publicului lung, asigurandu-i acesteia conditiile necesare supravietuirii intr-un cadru cat mai apropiat de mediul natural.
Bibliografie
BioPlanet
Alte articole
Daca ati vedea abumarkubul sau "pasarea sabot", cu greu ati putea crede ca este ruda cu starcul de la noi. Si aceasta datorita aspectului sau deosebit.












