Soparlele sunt probabil cele mai raspandite si mai variate specii de reptile. Ele fac parte din clasa Reptilia, subclasa Diapsidia, supraordinul Plagioterma, ordinul Squamata (Lepidosaura), subordinul Lacertilia (Sauria), in care sunt incadrate 26 de familii cu peste 4000 de specii, care traiesc in orice tip de mediu, cu exceptia climatului polar.
Soparlele variaza mult ca dimensiuni, de la cel putin 2 cm, cum este gecko-ul pitic, la peste 3 m, cum este dragonul de Komodo.
Ele mananca orice, de la insecte la capre si, in anumite cazuri, isi pot schimba chiar culoarea pentru a se camufla in peisaj.
Soparlele se deosebesc de serpi, in principal, prin prezenta picioarelor si structura speciala a centurilor. Majoritatea soparlelor au patru picioare cu cate cinci degete fiecare, desi exista si specii de soparle fara picioare, care si-au pierdut membrele posterioare.
Pe laturile capului sunt prezente deschizaturi pentru urechi, timpanul aflandu-se la nivelul pielii. Ochii sunt acoperiti de pleoape mobile, iar in sclerotica cartilaginoasa se gasesc placi osoase, de exemplu la chelonieni. Simtul vazului este cel mai dezvoltat. Maxilarele sunt mai putin flexibile, fata de cele ale serpilor.
La nivelul mucoasei laringelui sunt cute transversale, care formeaza coardele vocale. Limba este lunga, bifida si protractila la Lacertidae si scurta si carnoasa la Geconidae si Igonidae.
Organele interne sunt asemanatoare cu a altor reptile.
Pielea este incretita, cu solzi carenati sau netezi. Solzii pot fi inlocuiti cu papile, tuberculi sau spini. Pe cap, pielea formeaza scuturi, care uneori sunt ca niste creste care se prelungesc in lungul spatelui pana la coada.
Vertebrele codale au de regula, la mijlocul lor, cate un disc cartilaginos, care permite ruperea cozii in caz de pericol. Astfel, soparlele scapa cu viata, iar coada se regenereaza in urmatoarele saptamani.
Unele soparle (Iguana, Varanus) au stilopodul si zeugopodul indreptat vertical, astfel ele se pot deplasa pe sol cu trunchiul ridicat. La Geconidae degetele sunt prevazute cu pernite adezive cu ajutorul carora se pot deplasa pe stanci si pe copaci. Soparlele sunt renumite pentru viteza lor de miscare si capacitatea de a se catara sau de a alerga peste orice obstacole din drumul lor, ceea ce le ajuta sa evite multi dusmani. De asemena, cand sunt amenintate, multe specii pot sa isi lase coada atacatorului.
Desi in general sunt inofensive, multe specii de soparle sunt gata sa muste cand sunt capturate. Doua specii, soparla mexicana si Gila, sunt veninoase, dar reprezinta un pericol relativ redus pentru om.
Bibliografie
- Serpi si soparle (Elena Ciudin)
Alte articole
Soparlele fac parte din increngatura Chordata, clasa Reptilia, ordinul Squamata, subordinul Lacertilia, care cuprinde 19 familii si 4500 de specii. Soparlele formeaza cel mai de succes grup de reptile, numeros si variat. O soparla tipica are cap, patru membre si coada lunga (existand si exceptii de la aceste generalizari). Au tegumentul ingrosat, formand solzi mici ce le protejeaza de uscaciune. Majoritatea speciilor se reproduc prin oua, dar unele nasc pui vii. Soparlele s-au adaptat la habitate din lumea intreaga, cu exceptia Antarticii.
Reptilele au o respiratie exclusiv pulmonara. Tegumentul reptilelor este impermeabil. Din cauza adaptarii la viata terestra, pielea reptilelor este puternic cornificata.
Reptilele si amfibienii sunt animale cu sange rece, ceea ce inseamna ca au nevoie de soare ca sa-si incalzeasca corpul, de aceea ele nu sunt intalnite in locurile cu clima foarte rece. In zonele cu clima rece aceste animale de obicei hiberneaza.
Popularitatea serpilor dar si a soparlelor, ca animale de companie, a crescut foarte mult in ultimul timp si tot mai multi iubitori de animale doresc sa le aiba in preajma.
Soparlele au nevoie de un habitat care sa le confere confortul fizic si emotional. Confortul fizic inseamna ca temperatura custii si umiditatea trebuie sa fie in aceleasi limite cu cele din habitatul natural al soparlei, iar confortul emotional se refera la starea de siguranta pe care trebuie sa o simta animalul.
