Meserii pentru câini

Primul animal domesticit de om a fost câinele, la care s-a ajuns prin îmblânzirea unor specii de lupi (şi, probabil, de şacali), încă din epoca mezolitică. În Africa există şi azi familii numeroase de câini sălbatici, animale carnivore care trăiesc în deplină libertate (de pildă, pe teritoriul Tanzaniei).

Prin domesticire, omul a contribuit la dezvoltarea disciplinată a unor instincte, în special a celui de pază şi a celui de urmărire. În prezent, vieţuiesc aproape patru sute de rase de câini domestici, realizate prin selecţie. Amintim, astfel, doar rase de câini cu talie foarte mare, cum sunt dogul german, câinele lup irlandez şi Saint Bernand care depăşesc 70 de centimetri înălţime (cel mai mare – cunoscut în Anglia, în 1970 – avea 100 cm) şi 60 de kilograme greutate. La noi este apreciat, cu precădere, vestitul câine ciobănesc autohton. Aproape toate rasele sunt apte să înveţe şi să îndeplinească diferitele "însărcinări". Dintre acestea, vom menţiona pe scurt: paza locuinţelor şi a turmelor de animale, urmată, la nevoie, de atacarea curajoasă a agresorului, mergând până la sacrificiul vieţii; auxiliar preţios şi de neînlocuit în urmărirea şi prinderea, de către om, a unor infractori, contribuind, uneori, chiar la demascarea infracţiunii; ajutor de nădejde al omului la vânătoarea de animale sălbatice, unde câinele descoperă vânatul, îl hăituieşte, îl şi atacă în unele cazuri, iar în altele, aduce prada căzută în locuri greu accesibile. De-a lungul timpului, câinele a fost folosit frecvent (inclusiv şi în prezent) ca subiect în experienţe şi cercetări ştiinţifice (să amintim doar cele efectuate de Pasteur, Pavlov şi faptul că a fost un pionier al zborului în Cosmos). De asemenea, anumiţi câini au fost specializaţi ca salvatori ai oamenilor rătăciţi sau accidentaţi în păduri, în peşteri şi îndeosebi a celor acoperiţi de zăpada avalanşelor (în munţi). De multă vreme, este folosit ca şi ghid pentru nevăzători, pe care îi apără totodată. Apoi, de câte ori nu ne-a încântat ca extraordinar actor de cinema. Şi, mai ales, cum ne-am putea închipui circul fără uimitoarele numere de dresură cu câini, unde aceste animale se dovedesc capabile să execute numere pe patinaj de rotile, figuri de înaltă acrobaţie şi jonglerie, să meargă pe bicicletă, să susţină amuzante meciuri de box sau de fotbal şi câte altele încă… Este folosit şi ca forţă de tracţiune a săniilor din zonele polare, unde puţine alte animale pot rezista şi munci. În această calitate a luat parte la multe dintre expediţiile organizate pentru atingerea punctelor greu accesibile a celor doi poli geografici ai planetei, aducând o contribuţie reală la reuşita acestor acţiuni. Apoi, este capabil să execute singur unele sporturi competiţionale, cum e cel de urmărire generală a unor iepuri artificiali traşi cu viteză de un cablu etc.

Dintre milioanele de câini care şi-au îndeplinit misiunile în mod anonim, unele exemplare s-au distins prin capacitate deosebită: vitejie, eroism sau calităţi artistice, astfel încât au devenit adevărate personalităţi cărora li s-au conferit distincţii, ori chiar li s-au ridicat statui şi monumente memoriale.

Multe dintre acţiunile în care sunt implicaţi câinii profesionişti sunt rezultatul dresajului - o “artă” deosebit de dificilă. Sunt necesare luni şi uneori ani de muncă plină de răbdare pentru ca un câine să înveţe corect ceea ce i se cere.

Să nu uităm, însă, şi faptul că omul i-a hărăzit, uneori, câinelui… “o viaţă de câine” pe care  n-o merită.