Lupul de tundra

Magnificul lup de tundra traieste in regiunile inguste, linistite, ale indepartatului Pol Nord, ce sunt acoperite de intuneric timp de cinci luni pe an.

Lupul polar poate trai ani la randul la temperaturi sub limita inghetului, poate sta luni in sir in intuneric si poate rezista cateva saptamani fara hrana. Traieste in una dintre putinele zone ale Pamantului, in care prezenta omului nu este o amenintare.

Habitat

Lupul de tundra traieste in una din regiunile cele mai neprietenoase ale planetei. In luna aprilie, temperaturile ajung rar peste -30 de grade Celsius. Pamantul este inghetat constant mai multi centimetri sub nivelul solului.

Doar putine mamifere rezista in asemenea conditii. Cele mai raspandite specii dintre acestea sunt lemingii si iepurii arctici, dar uneori haitele de lupi au nevoie de prazi mai mari pentru a supravietui. Capturi mai bune sunt considerate renii si elanii, dar acestia sunt in numar mic si traiesc raspanditi. Datorita acestui lucru, haitele de lupi trebuie sa cerceteze uneori si teriorii mai mari de 2000 de kilometri patrati.

Iarna, animalele mai mici isi cauta adapost sub pamant, iar cerbii de tundra trebuie sa migreze spre Sud in cautarea hranei. In regiunile in care cerbul polar este cea mai importanta prada, lupul de tundra il urmeaza.

Mod de hranire si vanatoare

Boul moscat si cerbul polar sunt prea puternici pentru a fi doborati de un singur lup. Daca ochesc o prada mare, lupii ataca in haita.

Pana cand haita de lupi prinde din urma turma de boi moscati, acestia se dispun deja in forma de cerc, modul lor caracteristic de aparare. In aceasta dispozitie lupii de dimensiuni mult prea mici, nu sunt oponenti pe masura coarnelor si a copitelor puternice ale boilor moscati, de aceea haita de lupi incepe un "razboi al nervilor" si isi concentreaza eforturile pentru a sparge cercul.

Lupul alearga dintr-o parte in alta, obligand boii moscati sa-si schimbe mereu pozitia daca vor sa-si tina atacatorii sub observatie. Aceasta tactica nu ajuta prea frecvent lupii, dar daca au noroc boii se disperseaza speriati. Lupii ii iau imediat sub urmarire, incercand sa determine animalele tinere sau slabite sa paraseasca grupul. Daca un lup reuseste sa-si muste prada, restul ii sar imediat in ajutor si doboara impreuna animalul.

Reproducere

In perioada toamna-iarna haita migreaza continuu, dar in urma imperecherii ce are loc in luna martie, femela gestanta paraseste haita in cautarea unui adapost. Uneori isi sapa barlog nou, dar daca pamantul este inghetat, este obligata sa-si fete puii intr-un barlog mai vechi, o pestera sau o crapatura in stanca.

Puii nou-nascuti au ochii inchisi, nu aud si sunt neajutorati, fiind in totalitate dependenti de mama lor.

Puii de lup pot consuma carne dupa aprox. o luna. Din acest moment ingrijirea puilor devine responsabilitatea intregii haite. Adultii isi umplu burtile, iar dupa revenirea in barlog regurgiteaza carnea pentru pui.

Daca hrana este suficienta, lupii tineri isi urmeaza haita pe timpul verii polare.

Mod de viata

In conditii normale lupii traiesc in grupuri familiale mici, alcatuite dintr-un cuplu, puii din ultima fatare si inca o generatie anterioara, ce nu a atins inca maturitatea sexuala.

Haita este condusa de masculul cel mai varstnic, masculul alfa. Perechea acestuia, femela-alfa, are aproape acelasi rang in cadrul haitei ca si masculul. Ceilalti membrii ai haitei se supun vointelor celor 2 si formeaza propriul lor lant ierarhic. In schimb, in timpul vanatorii, precum si la hranirea si cresterea puilor, toti adultii coopereaza.

Lupii care ratacesc singuri sunt de regula animale tinere ce au parasit haita si isi cauta propriul teren de vanatoare. Daca un lup singuratic gaseste o regiune neocupata, o marcheaza cu urina si fecale, anuntand astfel pretentia sa asupra teritoriului.