Adesea comportamentul animalelor a fost comparat cu cel al oamenilor, ceea ce a influientat modul de abordare a cercetarii si chiar concluziile obtinute. Comportamentul animal este intregul ansamblu al manifestarilor unui organism pentru a supravietui ca individ sau ca specie.
In incercarile de a surprinde intreaga complexitate a acestuia, greutatile intampinate sunt multiple si dau nastere la numeroase intrebari.
Sunt declansate comportamentele animalelor de nevoi interne ale organismelor lor (de exemplu, foamea) sau de factori externi declansatori (prezenta prazii)? Sunt innascute, determinate genetic sau dobandite prin invatare pe parcursul vietii? Corespund necesitatilor individuale sau ale speciei? Au mereu o finalitate sau se desfasoara si in gol? Incercarile de a raspunde macar la prima intrebare, de exemplu, s-au dovedit a nu fi chiar asa de simple: un comportament este declansat de nevoi interne sau de factori externi?
Studiul comportamentului reproducator la ghidrin
In cursul studiilor se observa ca la acelasi individ, raspunsul provocat de aceiasi stimuli externi variaza mult, chiar daca restul mediului ramane constant, iar variaza mult, iar variatia depinde de nevoile interne ale individului.
Sa urmam un experiment bazat pe studiul comportamentului reproducator la ghirdin (Gasterosteus aculeatus).
Acesta este un peste mic, care traieste in Marea Neagra si lacurile ei litorale. Specia se remarca prin faptul ca isi construieste cuiburi pentru oua si prin obiceiurile paterne ale masculului.
El fecundeaza doua-trei ponte, apoi imboldul sexual descreste si incepe ventilatia acestora prin miscarile ritmice ale inotatoarelor. Timpul afectat ventilatiei creste de la o zi la alta pana la ecloziune, apoi activitatea inceteaza.
Intensificarea treptata a ventilatiei are o cauza externa: embrionul consuma tot mai mult oxigen, iar concetratia acestuia din apa scade. Acest fapt este perceput de ghidrin, care intensifica ritmul ventilatiei pentru a oxigena apa. De altfel, prin scaderea artificiala a concentratiei oxigenului in apa in care sta ponta se obtine acelasi comportament de reducere a ventilatiei. S-a observat insa ca modificarea ritmului ventilatiei are si o cauza interna, pentru a dovedi acest lucru s-au inlocuit ouale ajunse la jumatatea perioadei de incubatie cu altele abia fecundate.
Cum consumul de oxigen al embrionilor era acum mai mic, ghidrinul ar fi trebuit sa-si miste aripioarele mai incet, in concordanta cu nevoia mai mica de ventilatie a apei. Nu asa s-a intamplat insa. Ritmul ventilatiei a crescut in continuare, ca si cum pestele ar fi avut grija tot de vechea ponta, care, de altfel, a fost pastrata ca martor in alt bazin, unde s-a urmarit momentul ecloziunii ei. Ghidrinul a continuat sa-si intensifice bataile aripioarelor pana cand ouale initiale mutate din bazin au eclozat. Abia in acel moment ventilatia s-a redus, in ciuda faptului ca ouale de sub el se aflau in alt stadiu, nu eclozasera si embrionii aveau tocmai acum nevoie de un efort maxim de ventilatie din partea grijuliului tata.
La un ghidrin in mediu natural, ventilatia doar s-a redus, dar nu a incetat. Pestele a parut derutat de semnalele primite. Cele interne, corespund bioritmului sau corelat cu prima ponta, ii spuneau ca nu mai este nevoie de ventilatie, deoarece timpul necesar eclozarii a expirat. Cele externe, primite de la noua ponta, ii semnalau ca in apa concentratia de oxigen incepe sa scada, deci embrionii sunt in plin proces de dezvoltare si au nevoie de bataile sale de aripi.
Rezultatul a fost aceasta reducere a ventilatiei care a reinceput sa creasca pana cand si cea de-a doua ponta a eclozat, balanta lor suferind reglaje fine pe parcursul derularii acestei secvente de comportament.
Bibliografie
BioPlanet
Alte articole
Pestele-luptator siamez este renumit pentru agresivitatea sa fata de ceilalti masculi. Insa cand trebuie sa-si pazeasca icrele, devine foarte grijuliu.
Apele lacurilor, marilor si oceanelor ne par tacute, deoarece urechea umana este construita pentru a percepe eficient undele sonore determinate de vibratii ale aerului, nu ale apei...
Scoicile sunt niste elemente de decoratie a acvariului frumoase. Sunt de diferite culori, marimi si feluri. Daca le-ati gasit in apropierea unor ape si doriti sa le puneti in acvariu respectati urmatoarele reguli:
Cum vad pestii in apa si mai ales in afara apei?
Cei doi „roşesc“ când dau cu ochii unul de altul. El lasă impresia că se umflă de mândrie, în timp ce ea îl priveşte aprobator. Apropiindu-se, se ating uşor, după care se îmbrăţişează cu căldură. În lumina zorilor ce se strecoară până la ei, îndrăgostiţii încep să execute cu eleganţă unul dintre cele mai frumoase balete din natură. E dansul căluţilor-de-mare.
