Cum să înţarci cu succes mânzul

În urmă cu câteva luni, iapa ta a fătat un mânz de toată frumuseţea. După ce a supt preţiosul lapte matern, a venit şi vremea înţărcării. Află cum să traversezi cu succes această perioadă esenţială în dezvoltarea viitorului cal adult, în rândurile care urmează.

Perioada cea mai propice înţărcării este vârsta de 6-7 luni, când mânzul a atins aproape 45% din greutatea pe care o va avea ca adult. Creşterea, în această perioadă a “despărţirii” de laptele matern, stagnează, în medie, cu 850-1300 de grame pe zi, dar va fi urmată de o creştere accentuată până la vârstă de un an, care va restabili echilibrul.

În general, înţărcarea are loc în jurul vârstei de 6 luni, dar perioada poate varia, în funcţie de fiecare animal - etapă importantă, o perioadă în care mânzul va trebui să încerce să se descurce singur şi să facă faţă tuturor “provocărilor” vieţii. De aceea, este bine ca această etapă să fie pregătită din timp pentru ca despărţirea de iapa mamă să aibă loc în cele mai bune condiţii posibile. Totul va trebui să se deruleze calm, fiindcă orice grabă nu va face decât să amplifice stresul mânzului. Orice act de brutalitate este de evitat fiindcă există riscul să lase sechele calului, iar dacă traversaţi pentru prima dată această experienţă, ar fi mai bine să solicitaţi ajutorul unui crescător experimentat.

Înţărcarea bruscă este rapidă şi radicală, constând în separarea bruscă şi definitivă a mânzului de mama sa. Înainte de toate, iapa gestantă şi mânzul se vor întoarce în boxă, ca de obicei. Apoi, vom scoate iapa din boxă, lăsând mânzul singur. Astfel, despărţirea va fi definitivă. Pentru a uşura această procedură, este recomandat să introduceţi în boxă un alt mânz. Ambii vor fi înţărcaţi în acelaşi timp. Poţi, de asemenea, să-l scoţi la păşune alături de un cal cu un temperament mai liniştit sau de un cal mai bătrân. Păşunea trebuie să fie suficient de departe de locul unde se află iapa mamă pentru ca aceasta să nu audă nechezatul disperat al puiului său. De asemenea, va trebui să supraveghezi comportamentul mânjilor în această fază de adaptare şi să ai grijă să fie bine hrăniţi şi sănătoşi. Deşi înţărcarea bruscă este, de departe, cel mai rapid de pus în practică, nu este mai puţin adevărat faptul că poate fi traumatizantă şi riscantă în acelaşi timp pentru mânz. În stare să facă tot posibilul pentru a-şi întâlni mama, acesta poate escalada uşa boxei sau se poate răni în încercarea de a sări peste padoc.

Înţărcarea treptată constă în reducerea progresivă a numărului de supturi zilnice ale mânzului şi a timpului pe care acesta îl petrece alături de mama sa. Acest tip de înţărcare este cea mai puţin traumatizantă pentru mânz şi pentru iapă. La început, mânzul va fi separat de mamă şi până la sfârşitul zilei. Apoi îşi va petrece nopţile singur, într-o boxă curată. Pe zi ce trece, mânzul va fi lăsat din ce în ce mai puţin în compania mamei sale, până în momentul în care nu se vor mai vedea decât câteva ore pe zi. Timpul despărţirii va fi crescut progresiv, până ce ruptura va fi definitivă. Începând din acel moment, va trebui să faci în aşa fel încât mânzul şi mama sa să nu se mai întâlnească şi nici să nu se mai audă unul pe celălalt. Este de preferat să îl plasezi alături de ceilalţi mânzi sau de alţi cai cu un temperament mai blând. De asemenea, este important să nu îl privezi de contactul cu tovarăşii săi în timpul acestei faze de tranziţie.

Înţărcarea mai multor mânji deodată este mai puţin stresantă, fiindcă mânjii se pot astfel bucura de compania celorlalţi. Într-o herghelie, o iapă va înţărca singură mânzul după un an de viaţă. O metodă de înţărcare a mânjilor în câmp la un loc este de a îndepărta câte o iapă la fiecare câteva zile, astfel încât mânjii să se împrietenească. Este mai bine atât pentru mânz căt şi pentru iapă, dacă are şi hrană la dispoziţie.

După înţărcare, mânjii îşi pot pierde forma şi de aceea necesită o hrănire atentă. Mânjii masculi pot fi castraţi înainte de a fi înţărcaţi. Astfel, sunt mai uşor de manipulat sau pot fi lăsaţi până devin adulţi, în funcţie de împrejurări. Operaţia nu poate avea însă loc înainte de coborârea ambelor testicule. Dacă decizi să păstrezi masculul necastrat, trebuie separat de iepele mature după înţărcare.

Pe măsura dezvoltării lui, este nevoie de manipularea unei persoane experimentate. Mânzul începe să pască imitându-şi mama. La 6 luni, timpul pe care îl petrece la păşune reprezintă deja 80% din timpul de păşune al unui cal adult. De aceea, trebuie să fie obişnuit la această vârstă să consume furaje şi boabe alături de mamă sa înainte de înţărcare, tocmai că să nu se producă o ruptură bruscă în ceea ce priveşte regimul său alimentar odată ce este privat de atât de preţiosul lapte matern. Un aport de proteine este fundamental, iar o alimentaţie prea săracă din punct de vedere nutriţional va dăuna dezvoltării scheletului şi mesei musculare.

De asemenea, înainte de a începe înţărcarea este indicat că iapa să primească mai puţină hrană şi apă, pentru a reduce lactaţia. E bine să verifici zilnic mamelele, pentru a evita apariţia mastitei.