Biologul rus Mecinikov, printre ai carui stramosi se numara si boierul moldovean Nicolae Milescu Spatarul, a mers in vara anului 1882 in Italia, la Ringo, un mic sat de pescari din Sicilia, in apropierea Messinei. Acolo el a inchiriat o casuta pentru a-si continua cercetarile de biologie marina privind digestia intracelulara la larvele stelei de mare, Asteria.
Atunci el a facut marea sa descoperire, fagocitoza. Introducand in corpul straveziu al larvei stelei de mare o solutie saturata de pulbere de carmin, a observat la microscop ca in jurul granulelor rosii de carmin se strang celulele care le inglobeaza in interiorul lor si, cum aceste granule nu sunt digerabile, coloreaza in rosu celulele, astfel ca miscarile lor se pot urmari usor la microscop.
Mecinikov a presupus ca asa se intampla si cu microbii. Studiul dafniilor de apa a confirmat ipoteza lui, dupa care a trecut la iepurii de casa inoculati cu vaccinul antraxului.
El a numit celulele devoratoare de microbi, fagocite. In sangele omului acest rol il joaca globulele albe. Si-a publicat rezultatele cercetarilor in 1883, iar descoperirea fagocitozei i-a adus premiul Nobel pentru medicina abia in 1908.
Bibliografie
- Legendele Stiintei (Nicolae Chiorcea)
Alte articole
