Cu pisica ... în chirie

Se spune că acasă este acolo unde îţi este sufletul ... iar în sufletele noastre, pisica ocupă un loc important. Şi, pentru că ţinem atât de mult la ea, încercăm să evităm situaţiile care ar putea-o stresa, mai ales pentru că ştim cât de teritoriale sunt pisicile şi că nu le place să părăsească spaţiul familiar. Ce facem, însă, dacă suntem obligaţi de împrejurări să ne căutăm un nou cămin?

Și iată că decizia a fost luată: ne mutăm cu chirie! Uşor de zis, greu de făcut ... mai ales dacă avem o pisică şi, se ştie, mulţi proprietari sunt reticenţi la ideea de a găzdui pe cineva care are un animal de companie. De aceea, nu puţine pisici sfârşesc prin a fi abandonate sau, în cel mai fericit caz, date spre adopţie unui nou stăpân. Evident, pisica nu are nicio vină; ea este numai o "victimă colaterală". Dar, pentru că noi ţinem la pisica noastră, vom persevera, până când vom găsi un proprietar care să iubească şi să accepte animalele de companie!

În pielea proprietarului

Când o persoană oferă o locuinţă spre închiriere, ultimul lucru pe care şi-l doreşte este să şi-o vadă devastată ... de oameni sau de animalele lor de companie, fie câini, pisici sau păsări de colivie. Şi, trebuie să recunoaştem, de multe ori aceste temeri nu sunt nefondate. Pentru că "nu e casa noastră", oare de ce nu am lăsa pisica să zgârie şi să roadă mobila, să agaţe perdelele sau să îşi facă nevoile acolo unde crede ea de cuviinţă? Doar recondiţionarea apartamentului va cădea în sarcina proprietarilor!

Ei bine, pentru o persoană responsabilă, lucrurile nu stau chiar aşa. Astfel încât trebuie să le demonstrăm proprietarilor că au de-a face cu o persoană responsabilă, care nu le va cauza neplăceri pe termen scurt sau lung.

Chiriaşul perfect

Să găseşti o locuinţă cu chirie pentru tine şi blănoasa ta nu este tocmai un lucru uşor. Dacă, însă, te afli în situaţia de a te muta cu chirie, există câteva strategii pe care le poţi aplica cu succes.

În primul rând, trebuie să te ocupi cu atenţie de educaţia pisicii încă de la început. Oricât de inteligent ar fi un animal, dacă a fost obişnuit să sară pe masă şi să strice mobila, nu te poţi aştepta ca lucrurile să se schimbe peste noapte. La fel ca şi copiii, pisicile trebuie învăţate, cu răbdare, ce anume au voie să facă şi ce nu.

Apoi, oricât ar suna de ciudat, este o idee bună să întocmeşti un fel de "CV" al pisicii tale. Adică, atunci când te întâlneşti cu proprietarul să discutaţi problema chiriei, să ai la tine un plic cu fotografii ale pisicuţei şi carnetul de sănătate, din care să reiasă că este sănătoasă şi cu toate vaccinurile la zi. Iar dacă nu este prima dată când stai cu chirie, ar fi bine să ai la tine şi o scrisoare de recomandare din partea fostului proprietar, din care să reiasă că eşti o persoană de încredere, cu o pisicuţă educată, de care te ocupi cu cea mai mare atenţie.