Comportamentul social al cailor

Caii sunt animale sociabile, care prefera sa traiasca in grupuri mai mari sau mai mici, in care se realizeaza si se respecta cu mare strictete o anumita ierarhie.

In fruntea grupului se afla de obicei armasarul cel mai viguros, mai puternic, care conduce si apara animalele subordonate, mentinand linistea si armonia grupului.

Pozitia cailor intr-o comunitate poate fi usor sesizata atat in grajd cat si pe pasune. Astfel, daca regimul de administrare al hranei este restrictiv sau frontul de furajare insuficient, animalele cu rang inferior asteapta cu rabdare sa le vina randul la jgheab. In caz contrar ele risca sa primeasca riposta celor dominanti, care adopta o atitudine de amenintare (intind gatul, culca urechile pe cap, ridica putin buza superioara si scot un sforait carcateristic) sau chiar le molesteaza.

De obicei, animalele subordonate au un respect atat de mare fata de cele cu rang superior, incat nici nu indraznesc sa se apropie de ele. Pe pasune, caii care isi recunosc pozitia de subordonare merg in urma grupului si prefera locurile laturalnice. Daca animalele sunt incalecate si se deplaseaza in coloana, cele cu rang inalt cauta permanent sa ajunga in frunte iar cele cu statut ierarhic inferior sunt fricoase, se sperie usor si prefera sa ramana in urma coloanei. Daca sunt amenintate sau daca se sperie, ele fug orbeste, fara a tine seama de obstacolele din cale si punand in pericol viata calaretului.

Caii salbatici nu sunt legati de un anumit loc, teritoriu sau areal pe care sa-l apere asa cum fac alte specii. Daca iarba de pe pasune devine insuficienta, ei merg in cautarea altui loc de pasunat, strabatand in acest scop zeci, chiar sute de kilometri.

Manjii, impreuna cu mamele lor si tineretul cabalin intarcat sunt intretinuti in lunile de vara pe pasune. Ei fac parte din categoria animalelor cu rang inferior si in consecinta adopta o atitudine adecvata de supunere fata de celelalte animale. Pe masura ce inainteaza in varsta si mai ales dupa instalarea maturitatii sexuale, animalele tinere participa tot mai des la controverse agresive, uneori destul de dure, din care ies invingatori cei mai rezistenti, mai puternici. Cu toata inversunarea cu care se confrunta, cabalinele evita accidentele mortale, desi ele se lovesc puternic atat cu membrele cat si cu capul.

Comportamentul calului depinde foarte mult de om, de modul cum acesta l-a dresat, cum i se adreseaza si il exploateaza, calul fiind un animal cu un puternic instinct al ierarhiei, se supune omului si accepta comenzile, pentru ca il considera un partener cu rang mai inalt. Omul trebuie, prin dresaj, cu calm si rabdare sa-i castige increderea si atasamentul.

Este necesar ca animalele sa nu fie tinute separat, ci in adaposturi comune, iar daca se folosesc boze individuale, acestea trebuie sa permita comunicarea vizuala dintre animale.

Oamenii trebuie sa fie capabili sa se apropie de cai, sa le vorbeasca tot timpul cu blandete, sa-i mangaie si sa-i abordeze cu atentie, atingandu-le  cu grija anumite regiuni corporale, de obicei crupa sau spata.