Boli ale penajului pasarilor - Naparlirea

Naparlirea nu este o boala, ci un proces foarte natural. Pasarile sanatoase si bine hranite nu au, de regula, nicio problema in aceasta perioada.

Altfel stau lucrurile in cazul naparlirii masive sau de durata. Dupa cum ii spune si numele, este vorba despre o taraganare, uneori chiar despre o oprire completa a cresterii penelor. Pasarile afectate arata, de cele mai multe ori, ca jumulite. Penele corpului sunt deteriorate si se destrama. Pe capsor se formeaza un adevarat invelis de tepi ai penajului in decurs de crestere.

Pentru formarea noilor pene sunt necesare elemente nutritive de inalta valoare, se pare ca rezervele de hrana ale pasarilor afectate de naparlire masiva nu ajung pentru o refacere garantata. Cauzele pot fi multiple: o alimentatie unilaterala (lipsa aminoacizilor, vitaminelor si substantelor minerale), intretinerea necorespunzatoare (iluminare UV insuficienta, umiditate insufiecienta), boli ale ficatului sau ale rinchilor, tumori sau tulburari hormonale.

O pasare care sufera de naparlire masiva trebuie dusa la medicul veterinar pentru un control. Preparatele vitaminice cu un mare aport de vitamina A ca si medicamentele care stimuleaza metabolismul ajuta la tratarea situatiilor carentiale. Aceste preparate care se procura de la medicul veterinar pot fi administrate pasarilor de apartament dizolvate in apa de baut.

Exceptie fac papagalii si unii canari galbeni si albi. Papagalii beau prea putin pentru a fi tratati cu medicamente hidrosolubile. Aceste pasari ar trebui sa primeasca injectii cu medicamentele necesare. La multi canari galbeni si albi exista o tulburare genetica insemnata de resorbtie a vitaminei A de catre intestin. Aceasta inseamna ca pasarile care primesc vitamina A prin hrana proaspata sau prin solutii cu vitamine picurate in apa de baut nu le pot valorifica suficient. Si in acest caz injectiile regulate (cam o data pe luna) constituie un avantaj pentru a preveni manifestarile carentiale.

Hrana verde, fructele, albumina (oua, carne, alimente bogate in proteine) precum si popasurile in natura ajuta pacientii sa treaca repede peste naparlirea masiva. Se recomanda ca umiditatea aerului, mai ales in camerele incalzite, sa fie sporita.

Prin naparlirea cauzata de spaima se intelege un fenomen salvator pentru viata pasarilor care traiesc in libertate, dar care, pentru medicul veterinar care le trateaza, poate fi foarte neplacut. La trairea unei spaime puternice, ca de exemplu la scoaterea din colivie sau la controalele medicale, pasarea inspaimantata isi pierde spontan penele din anumite regiuni ale corpului. Cel mai frecvent cad cateva sau chiar toate penele cozii (remigele codale nu sunt afectate).

In natura spaima poate fi declansata in momentul in care un animal de prada a inhatat pasarea - pradatorul ramane numai cu penele, prada fara coada isi ia zborul. Penele pierdute cresc inapoi relativ repede.

Caderea brusca a penelor intr-o situatie de anxietate nu este o boala. Naparlirea provocata de spaima poate fi tratata de medicul veterinar, care nu are de ales, trebuie sa ia in mana pacientul, cu orice risc.

Naparlirea frantuzeasca reprezinta pierderea penelor in crestere ale cozii si ale aripilor. Boala apare mai ales la papagalii cu pene ondulate si mai rar la canari si la cintezoi motati. La sfarsitul secolului al XIX-lea, aceasta boala a penajului a fost observata in crescatoriile de papagali cu pene ondulate din sudul Frantei.

Pasarile isi pierdeau, dupa fiecare naparlire, penele cozii si remigele care crescusera iarasi si ramaneau, toata viata, incapabile de zbor. Ele se miscau alergand si catarandu-se, motiv pentru care au fost numite si "alergatori" si "topaitori".

Cauza acestei boli este inca necunoscuta. In trecut expertii discutau despre o posibila cauza virotica a aparitiei bolii, altii banuiau ca boala ar fi cauzata de numarul sporit de ouari (mai mult de 3) ale parintilor si de carenta de albumina in perioada de crestere a puilor.

Nu exista un tratament de succes, dar s-au raportat frecvente vindecari spontane ale unor "topaitori". S-a observat ca unii papagali cu pene ondulate, atinsi la inceput de aceleasi afectiuni ale penajului, dupa prima sau a doua schimbare a penelor, pastreaza totusi remigele codale si rectricele.

Fiindca nu a putut fi exclusa cauza ereditara a bolii, animalele afectate de naparlire frantuzeasca nu mai pot fi crescute pentru reproductie. De aceea, crescatorii omoara papagalii cu pene ondulate care prezinta simptomele descrise.

In afara de faptul ca un "alergator" nu poate sa zboare, el este totusi vesel si sanatos si, cu siguranta, nu va muri. Asemenea pasari traiesc in apropierea oamenilor si sunt usor de imblanzit. Pasarea se poate simti bine intr-o cusca mai retrasa cu mai multe bare sau scarite pe care sa se poata catara. Daca se gaseste si un al doilea papagal cu pene ondulate incapabil sa zboare, cei dor vor trai fericiti fara ca nimic sa le stea in cale.