Boala papagalilor este cosmarul fiecarui crescator de papagali. Este o boala infectioasa declansata de Chlamydia psittaci - cea mai mica bacterie cunoscuta, care pentru a se inmulti are nevoie de celule vii.
La sfarsitul secolului al XX-lea, in Europa au izbucnit epidemiile de psitacoza la om. Boala a aparut prin intermediul unui trasnport de papagali din Brazilia. Multi oameni s-au imbolnavit si au murit, motiv pentru care in anul 1934 s-a interzis prin lege importul de papagali.
Intre timp, au aparut antibioticele (doxicilina) care pot fi folosite in tratamentul psitacozei si boala a incetat sa-i mai sperie pe oameni. In 1964 a fost, din nou, permis importul de papagali, dar numai cu conditia ca aceste pasari sa fie tinute in carantina o perioada si sa fie tratate preventiv cu antibiotice. Cresterea, intretinerea si comertul cu papagali sunt reglementate prin legea privitoare la epizootii si prin alte ordonante suplimentare.
Simptomele bolii papagalilor sunt adesea nespecifice. Apatie, pierdere in greutate, epuizare, somnolenta, diaree, conjunctivita si guturai - toate pot fi ingrijoratoare.
Boala este foarte molipsitoare. Ea este transmisa prin contactul direct de la pasare la pasare sau indirect prin nisip, puf extrafin, excremente uscate si accesoriile coliviei. Chlamidiile sunt, in lumea exterioara, foarte rezistente si raman active, infectioase.
Aparitia simptomelor nespecifice la papagali ne poate duce intotdeauna cu gandul la psitacoza. Inainte de aplicarea oricarui tratament cu antibiotice ar trebui ca animalele sa fie analizate. In cazuri controversate se va efectua analiza excrementelor intr-un laborator special iar la pasarile mai mari se recomanda recoltarea a circa 0,5 - 1 ml de sange pentru analize.
La o simpla banuiala ca boala si-a facut aparitia, trebuie anuntat medicul veterinar. El hotaraste daca pasarea va fi eutanasiata sau va fi tratata. Ordonanta privitoare la psitacoza reglementeaza felul carantinei si modul de tratament. Sensul acestei ordonante a fost, in ultimii ani, din ce in ce mai mult pus in discutie de catre experti. Se pune, printre altele, problema ca Chlamydia Psittaci, in ciuda tratamentului cu antibiotice, persista in corpul pasarilor. Tratamentul profilactic al papagalilor importati si carantina de 6 saptamani precum si tratamentul contra psitacozei sunt masuri care vin si in srijinul oamenilor, nu numai in cel al animalelor.
Chlamydiile au fost atestate si la alte specii de pasari (porumbei, pasari cantatoare indigene). Este vorba despre tulpini mai putin agresive ale agentului patogen. O boala declansata de chlamydii poate fi o ornitoza nepsitacida. Ornitoza trebuie anuntata numai medicului veterinar sau institutelor de specialitate. Interventiile statului nu au acces.
Bibliografie
- Pasari de apartament (Doris Quinten)
Alte articole
