Animalele sunt fiinte vii, pluricelulare, care se pot deplasa si hrani, au simt de orientare si se reproduc de obicei prin imperecherea cu un partener. Mai mult de un million de feluri de animale traiesc pe Pamant si multe altele sunt descoperite an de an. Fiecare animal este unic in felul sau, dar trasaturile lor comune fac ca ele sa fie separate de alte fiinte, ca plantele, ciupercile si organismele unicelulare.
Ca si alte fiinte, animalele se reproduc. Majoritatea se imperecheaza cu un partener. De obicei, femela alege partenerul, iar masculii sunt puternic colorati sau elaboreaza ritualuri de curtare, atragand atentia.
Toate animalele adulte sunt multicelulare, ceea ce inseamna ca sunt formate din mai multe celule. Unele animale, ca rotiferele si hidrele, au doar putine celule, dar animalele mari, ca si oamenii, pot avea pana la 50 de milioane de celule.
Spre deosebire de plante, animalele nu-si pot produce singure mancarea - ele trebuie sa manance plante sau hrana animala. Majoritatea au un fel de gura, dar modul in care le intra hrana in stomac este diferita. Pasarile nu au dinti, asa ca hrana este macinata de pietrisorul din stomacul lor. Serpii isi inghit prada vie intreaga, digerand-o incet, cu ajutorul sucurilor gastrice. Teniile nu au gura, dar ele traiesc in intestinele altor animale, sugandu-le hrana digerata, prin piele.
Multe animale fac mari eforturi pentru a-si tine puii in viata. De exemplu, femela de scorpion, cunoscuta pentru veninul ei, este o mama foarte grijulie. Ea isi cara nou-nascutii pe spate, timp de 12 zile, pana cand ei pot supravietui singuri.
Toate animalele iau contact cu mediul inconjurator printr-o serie de organe de simt, adaptate potrivit stilului de viata. Spre exemplu, multi vanatori nocturni au mustati pentru a se ghida in intuneric, iar unii serpi au senzori infrarosii pentru a detecta caldura corpului prazii. Rechinii pot simti mirosul de sange de la multi kilometri distanta, in timp ce animalele migratoare au un excelent simt al orientarii, care le permite sa parcurga distante lungi fara sa se rataceasca.
Toate animalele, de la cel mai lent lenes la cea mai rapida gazela, se misca cu ajutorul unor muschi. Felul in care se misca difera: unele se tarasc sau merg, altele aluneca, in timp ce altele sar sau fug - racii au mersul inapoi. Aceasta abilitate a dat posibilitatea speciilor de a se raspandi in lumea intreaga. Chiar si meduza pulseaza pentru a se deplasa in masa apei. Animalele ca buretii sau coralii se pot misca doar cand sunt tineri, iar adultii raman intr-un singur loc.
Animalele de prada folosesc multe metode pentru a-si prinde hrana. Unele animale se ascund, altele se camufleaza, dar strategia ghepardului este viteza. Ghepardul este cel mai rapid patruped, care, cand vaneaza, poate alerga cu 110km/h. Mancarea lui favorita este antilopa tanara, ce paste in savana Africana. Dar rezistenta ghepardului este mica - daca nu prinde antilopa in urmatorii o suta de metri, prada de obicei scapa.
Zoologii impart lumea animala in aproape 30 de grupe sau clase. Fiecare grup poate fi divizat in subclase, apoi in ordine, familii, genuri si specii. Animalele din specii diferite nu pot da nastere la urmasi, decat in situatii rare. Zoologii clasifica sau grupeaza animalele dupa trasaturile lor comune. De exemplu, toate insectele au sase picioare, toate pasarile au pene si toate mamiferele isi hranesc puii cu lapte produs de corpul mamei. Gruparea animalelor in acest fel se numeste taxonomie. Aceasta i-a ajutat pe zoologi sa identifice de cand au aparut animalele pe Pamant, cum s-au dezvoltat si care sunt inrudite.
Animalele pot fi divizate in doua grupe: cele care au coloana vertebrala (vertebrate) si cele fara coloana vertebrala (nevertebrate). Vertebratele cuprind: pesti, amfibieni, reptile, pasari si mamifere. Toate celalalte animale sunt nevertebrate. Zoologilor le este greu uneori sa decida daca unele fiinte sunt animale sau nu. De exemplu, bubulitele de mare, atasate de stanci pe malul marii nu arata deloc vii si nici ca fiind animale. Studiindu-le ciclul de viata, zoologii au descoperit ca, inainte ca bubulitele sa se ataseze pe stanci, ele arata ca un crevete mic. Aceasta demonstreaza ca bubulitele sunt crustacee, ca si crabii si homarii.
Oamenii de stiinta au studiat constitutia genetica a diferitelor animale, pentru a afla ce animale se inrudesc. De multi ani, zoologii au discutat despre ursul polar rosu, daca este inrudit cu ursii, cu ratonii sau cu mangustele. Studiile genetice au dovedit ca apartine familiei ratonilor. Intr-un alt studiu, la pasari kiwi, se credea ca exista o singura specie, dar s-a dovedit ca exista doua specii - ele seamana foarte mult, dar nu se pot reproduce intre ele.
Multe animale sunt acum rare sau aproape disparute. Odata ce o specie a disparut, ea este pierduta pentru totdeauna; din aceasta cauza, gradinile zoologice au programe de procreare pentru speciile amenintate. Exista aproape mai mult de 5 milioane de specii de animale care inca asteapta sa fie descoperite. Dar si aceastea sunt amenintate, mai ales ca padurile tropicale, ca si coralii, sunt distruse sau poluate.
Bibliografie
- Enciclopedia copiilor
Alte articole
Existenta unui limbaj comun tuturor speciilor de animale a inflacarat imaginatia multor biologi care au sperat sa desluseasca si sa inteleaga comportamentul individual si social al animalelor comunicand direct cu acestea, dar pana acum nu s-au inregistrat progrese spectaculoase in acest sens.
Fără haine groase şi o încălţăminte corespunzătoare, oamenii ar suferi îngrozitor de frig, ba chiar ar pieri, în timpul iernilor geroase din zonele nordice extreme. Pentru numeroase animale însă, viaţa merge înainte, indiferent de anotimp. În afară de hăinuţa lor călduroasă de iarnă, fie din pene, fie din blană, animalele profită şi de o uluitoare proprietate a zăpezii. După cum se ştie, zăpada este un bun termoizolant.
Toxice sau neofensive pentru animale?
